Natura de aproape: Raţa Sălbatică

Raţa, o specie a familiei Anatidae este o pasăre de apă, putând fi găsită atât în cele sărate cât şi în cele dulci.

Acestea au un cioc lung si lat ce le ajută la săpat în căutarea hranei, având un meniu divers ce poate conţine ierburi, plante acvatice, viermi, moluşte, amifibieni mici sau insecte, sau în construirea unor adăposturi. În general, pentru a putea atrage cu uşurinţă femelele, masculii au un penaj mai colorat până în vară când vine perioada năpârlirii şi ajung la un penaj aproximativ la fel cu cel al femelelor.

Fiind nişte păsări nu chiar periculoase, acestea cad pradă multor alte animale precum şerpi, crocodili şi ulii sau vulpi şi lupi. O pradă sigură sunt raţele tinere care nu pot zbura, având astfel dificultăţi în a se feri de un animal mai rapid, însă şi raţele femele care clocesc, acestea nerenunţând la puiul lor.

Un alt duşman declarat alt raţelor este omul, care le vânează pentru mâncare sau sport, fiind singurul prădător care le poate vâna din zbor, excepţie făcând şoimul pelegrin, care este un bun zburător cu privire ageră şi gheare de fier.

De asemenea, omul le foloseşte în interese economice, utilizând ouăle, carnea dar şi penajul care este mai deosebit, în special cel al masculului. Un alt lucru interesant la aceste păsări des înâlnite pe tărâmurile României este faptul că femela nu măcăne, ci scoate un alt sunet, mai deosebit, iar măcănitul de raţă nu are ecou.

După cum ziceam, ele se găsesc în oraşele ţării noastre, întorcându-se ani de-a rândul înapoi de unde au plecat, deşi în timpul iernii migrează spre ecuator.

În final, acestea nu pun piedici activităţilor desfăşurate de oameni, ele fiind o prezenţă plăcută ochiului ce populează răurile şi lacurile, atrăgând turiştii şi înviând atmosfera din locaţia respectivă.